Arestul la domiciliu şi trocul între inculpat şi procuror, în noul Cod de Procerdură Penală

Proiectul noului Cod de Procedură Penală a fost aprobat săptămâna trecută de Guvern, iar în cuprinsul său se găsesc modificări substanţiale în comparaţie cu actuala reglementare. Potrivit noilor reglementări, în cadrul organelor judiciare, alături de instanţele judecătoreşti şi organele de urmărire penală au fost cuprinşi şi judecătorii de drepturi şi libertăţi, precum şi cei de cameră
preliminară. Aceşti judecători verifică legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală, legalitatea sesizării instanţei de judecată de către procuror, precum şi legalitatea arestării preventive.



De asemenea, a fost regândită împărţirea competenţei de primă instanţă între tribunale şi judecătorii, cu precizarea că tribunalele au competenţă generală, iar judecătoriile o competenţă limitată la cazurile de mai mică importanţă. Astfel, judecătoria va dezbate în primă instanţă infracţiunile pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum şi pe cele pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult cinci ani. În consecinţă, tribunalul judecă în primă instanţă toate infracţiunile, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa judecătoriei. Curţile de Apel vor judeca toate apelurile, în timp ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie judecă recursul în casaţie - cale extraordinară de atac. Recursul va deveni în acest mod o cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepţionale, numai pentru motive de nelegalitate. Ca noutate absolută pentru legislaţia procesual penală românească, se propune reglementarea unei noi măsuri preventive, respectiv arestul la domiciliu, după modelul Codului de Procedură Penală italian, urmărindu-se, prin introducerea acestei instituţii, lărgirea posibilităţilor de individualizare a măsurilor preventive, în raport cu principiile anterior menţionate.

Troc între procuror şi inculpat

O altă noutate este procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei, care nu numai că reduce durata judecării cauzei, dar simplifică şi activitatea din cadrul urmăririi penale. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este instituţia propusă ca o soluţie legislativă inovatoare ce va asigura soluţionarea cauzelor într-un termen optim şi previzibil, fiind totodată un remediu pentru eliminarea unei deficienţe majore a sistemului judiciar român, respectiv durata mare a desfăşurării procedurilor judiciare.