Halda de la Mateeşti nu poate fi oprită

Geologii sunt de părere că alunecările de steril vor continua, indiferent de măsurile care vor fi luate de acum încolo.

Specialiştii în geologie chemaţi la Mateeşti să găsească soluţii de stopare a alunecării sau măcar de consolidare a valurilor de pământ au veşti proaste pentru autorităţ i. „Aici nu se mai poate face absolut nimic. Alunecarea sterilului nu poate fi oprită şi orice investiţii făcute pentru consolidarea sterilului sau pentru drenarea apei din cele două lacuri formate pe haldă sunt inutile“, a declarat profesorul Florian Zamfirescu, de la Universitatea de Geologie din Bucureşti.

Autorităţile locale sunt însă convinse că, dacă sapă şanţuri adânci în jurul haldei, sterilul nu va mai ameninţa satul Turceşti.

Aşa că au chemat două excavatoare şi au început să sape un şanţ perpendicular pe frontul de alunecare lung de 250 de metri, lat de 2 metri şi adânc de 3 metri. „Este o soluţie disperată, de compromis. Vrem să facem mai mult decât să ne uităm cum sunt demolate casele una după alta“, susţine Radu Renga, prefectul de Vâlcea.

SNLO, arătată cu degetul

Vinovată de dezastrul de la Mateeşti este Societatea Naţională a Lignitului Oltenia SA Târgu-Jiu, a acuzat zilele trecute Anuţa Handolescu, subprefectul de Vâlcea. „Este vinovată, deoarece lucrările de închidere a haldei de steril şi redare a ei în circuitul agricol nu s-au făcut corespunzător. Mai mult, nu există o recepţie finală a lucrărilor, nu există o carte tehnică de exploatare a terenurilor declarate apte pentru recultivare şi nici un certificat de garanţie al haldei“, susţine Anuţa Handolescu.

„Recepţia finală există, trebuie să căutăm documentul
în arhivă“, se apără inginerul-şef Pavel Manole, de la Exploatarea Minieră a Cărbunelui (EMC) Berbeşti.

Se face anchetă

Construcţia haldei Panga Nord, în suprafaţă totală de 92,60 de hectare, a început în anul 1985 şi trebuia să fie închisă în 2001. Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), prin dispoziţia 572/10.10.2002, a dispus trecerea suprafeţei de 49,98 de hectare din cariera Panga Nord din administrarea
directă a EMC Berbeşti în proprietatea Consiliului Local Mateeşti. Restul suprafeţei se află pe raza oraşului Berbeş ti, însă consiliul local a refuzat să semneze de primire, pe motiv că lucrările de redare în circuitul agricol ale Haldei Panga Nord nu au fost finalizate