Secretul de 8 milioane de euro al lui Oprea

In ultimele zile de mandat ca rector, europarlamentarul PLD Dumitru Oprea a semnat atribuirea unei imense lucrari catre o firma
de constructii fara a mai face licitatie. Conest SA a obtinut in luna decembrie, prin incredintare directa, refacerea tronsonului Vest al Universitatii "Cuza" contra sumei de 32,4 milioane lei noi.

Este una din cele mai mari investitii in lucrari facute vreodata aici. Din acest motiv, si mai ales fiind vorba de lucrari de constructii
, atribuirea fara licitatie naste suspiciuni. Legea impune conditii extrem de dure pentru situatiile in care o institutie vrea sa evite licitatia. Atit fostul rector, cit si cei responsabili de la "Cuza" au refuzat sa ofere amanunte legate de motivul evitarii licitatiei. Fiind vorba de bani publici, de unde stie conducerea universitatii ca acesta este pretul corect?



Cind alte institutii de stat fac licitatii chiar si pentru citeva topuri de hirtie, Universitatea "Al.I. Cuza" a oferit o lucrare imensa, de 8 milioane de euro, fara licitatie. Conducerea de aici a semnat un "cec in alb" din bani publici in favoarea unei firme de constructii. In schimb, firma s-a angajat sa reconsolideze tronsonul de Vest din corpul principal al institutiei. Lucrarile se ridica la suma de 32,4 milioane de lei noi, bani care vor fi virati treptat, pe masura ce vor avansa reparatiile.

Firma care a beneficiat de acest mandat de incredere din partea Universitatii "Cuza" - care i-a incredintat o lucrare colosala prin metoda negocierii directe - este SC Conest SA, aflata in topul firmelor din Romania care lucreaza cu bani publici, potrivit unui clasament realizat de cotidianul "Ziarul Financiar".

Desi din punct de vedere legal incredintarea lucrarii este permisa, dar in anumite conditii foarte stricte, atunci cind este vorba de sume mari si de lucrari de o asemenea anvergura aceasta solutie naste suspiciuni si semne de intrebare.

Cind se face atribuirea directa

Conform Ordonantei de urgenta nr. 34, se poate recurge la atribuirea directa a unui contract de achizitie publica in mai multe situatii, descrise in cele zece paragrafe ale articolului 122, dedicat acestei probleme. Atribuirea directa se face fie cind, in urma unei licitatii, nu se prezinta nici o oferta, fie cind termenele de organizare a licitatiei nu pot fi respectate din motive de urgenta, fie cind se executa lucrari suplimentare ce nu au fost incluse in contractul initial cu o firma care a cistigat anterior o licitatie, cu conditia ca valoarea lucrarilor suplimentare sa nu depaseasca 50% din cea initiala. Concluzia ordonantei este ca atribuirea directa este preferata cind oferta e atit de avantajoasa pentru beneficiar, in cazul de fata Universitatea "Cuza", incit alta pe piata nu ar mai putea fi identificata.

In ce priveste afacerea cu SC Conest SA, reprezentantii Universitatii "Cuza" invoca paragraful "b" al articolului 122 al ordonantei 34: "atunci cind, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protectia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic".

Directorul general administrativ al universitatii, Bogdan Plescan, indica "motive tehnice", care insa nu ne-au fost dezvaluite. Singurul "motiv tehnic" ar putea fi acela ca Universitatea "Cuza" este monument istoric, iar Conest e specializata pe acest tip de consolidari. Nu este insa singura firma cu acest profil, iar licitatia s-ar impune chiar daca exista macar doua firme care fac asa ceva. "Incredintarea s-a facut conform legii, respectind ordonanta de urgenta 34 si cu instiintarea Unitatii Centrale de Verificare a Achizitiilor Publice. Negocierea directa s-a realizat din motive tehnice, pentru latura de vest a corpului A", declara, scurt, Bogdan Plescan, refuzindu-ne alte amanunte.

Constantin Iatco, seful Curtii de Conturi Iasi, ne-a explicat care sint de obicei motivele tehnice care ar putea genera recurgerea la acest fel de incredintare a unei lucrari de achizitie publica unei singure firme, fara licitatie. "Motivele tehnice pot fi urmatoarele: 1. firma este singura unitate abilitata pentru lucrari de acest gen, in acest caz reconsolidarea unui monument istoric; 2. firma poate avea anumite utilaje si tehnologii absolut necesare; 3. firma efectueaza lucrari la acelasi obiectiv sau a mai efectuat lucrari la acelasi obiectiv, care nu pot fi separate; 4. firma are lucrari de alta natura sau de aceeasi natura la aceeasi unitate sau obiectiv, care nu pot fi separate; 5. firma respectiva a facut deja si a platit organizarea de santier, care de obicei este de 4-5% din total, cu plata unor indirecte de 10-12% si organizarea unui alt santier ce ar presupune o alta suma de bani pentru organizarea unui santier similar; 6. proiectantul si dirigintele de santier impun schimbarea de solutii."

A doua incredintare directa

Contractul a fost incheiat la sfirsitul anului trecut, in decembrie, si a fost incredintat firmei Conest, avind o valoare foarte mare, de 32,4 milioane de lei (aproape 8 milioane de euro). De regula, conform ordonantei 34, pentru contractele de achizitii publice care depasesc ca suma valoarea de 5.000 de euro trebuie organizate licitatii publice, cu anumite exceptii.

Reprezentantii universitatii spun insa ca a fost totusi organizata o lictatie pentru o lucrare similara inca de pe vremea rectorului Gheorghe Popa, adica in urma cu 12 ani: "Ei au cistigat licitatia in urma cu citiva ani, chiar de pe vremea domnului rector Popa", explica fostul rector al institutiei, rectorul Dumitru Oprea, nemaioferind si alte amanunte.

Directorul Plescan confirma spusele rectorului Oprea: " In anul 1996 firma Conest a cistigat o licitatie pentru corpul A, latura de sud, in valoare de 6,5 miliarde, suma actualizata fiind de 21,45 de milioane de lei. Ulterior au mai fost prevazute in acest contract si alte lucrari care nu au fost cuprinse initial - ventilatie si climatizare, instalatie de recablare pentru internet, alarma pentru incendiu, timplarie de lemn -, in valoare de 8,1 milioane. In anul 1998, din cauza unor fenomene tehnice de pericol la canalizari, s-a recurs la incredintarea directa pentru latura de vest, tot catre aceeasi firma, dar numai pentru grupurile sanitare", afirma Plescan, referindu-se la faptul ca firma Conest a mai efectuat lucrari la "Cuza", la acelasi obiectiv, unele fiind efectuate in baza unei licitatii, altele tot prin incredintare directa.

"Incredintarea directa din 2007 s-a facut conform specificatiilor tehnice ale proiectantului. Anul acesta nu vom incepe decit minor lucrarile la latura vest, deoarece am primit de la minister doar 311 miliarde, din care 244 miliarde reprezentau plata firmelor pe luna decembrie, cind Ministerul Finantelor a inghetat fondurile pentru institutiile de invatamint de stat", mai spune Bogdan Plescan.

Firma "Conest" mai efectueaza lucrari in prezent la caminul Akademos, cantina Titu Maiorescu si la finalizarea Turnului de apa, spatii care apartin tot Universitatii "Cuza". Aceeasi firma s-a ocupat in urma cu aproximativ doi ani si de renovarea caminului C2 din Tirgusor Copou, pentru o suma de aproximativ 70 de miliarde de lei vechi, circa 2,5 milioane de dolari, suma care ar fi fost suficienta, potrivit parerii constructorilor, chiar si pentru construirea din temelie a unui camin similar. Reprezentantii firmei Conest, contactati telefonic, nu au dorit sa comenteze acest subiect.

Conest, pe primul loc in Iasi in topul firmelor care fac afaceri cu statul

Firma Conest ocupa un loc de virf in topul celor 500 de agenti economici care au incheiat contracte de achizitii cu institutiile publice. Doar in anul 2007 si in primele doua luni ale anului 2008 totalul contractelor firmei s-a ridicat la o valoare de 68.072.650 lei, fiind situata pe locul 8 in topul celor 500 de agenti economici din intreaga tara si pe locul 1 din Iasi.

Urmatoarea firma din Iasi, respectiv compania Nova Construct SA, se afla la o distanta destul de mare de firma Conest, avind un total din contracte de 22.272.588,57 lei .

Acest bilant a fost publicat ieri in "Ziarul Financiar", dupa ce in cursul saptaminii trecute Guvernul a dat o hotarire prin care solicita ca 20% din contractele de achizitii ale oricarei institutii publice sa fie realizate prin licitatie electronica.